Se încarcă...
Se încarcă...Se încarcă...
Se încarcă...Frumoasă floare crescută între spinii idoleşti şi împodobită cu frumuseţi sufleteşti, având minte cu bună înţelegere şi inimă aprinsă de văpaia dragostei dumnezeieşti, Sfântă Mare Muceniţă Marina, vorbeai mereu de Mirele tău Hristos şi de veşnica împărăţie, aşteptând cu dorire să-ţi jertfeşti viaţa şi să te uneşti cu El, pentru care îţi cântăm: Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniţă a lui Hristos!
Născută fiind din părinţi de bun neam, dar necredincioşi, de copilă ai rămas orfană de mamă, iar tatăl tău, Edesie, slujitor idolesc, te-a dat spre îngrijire la o femeie în afara cetăţii, de la care ai învăţat şi te-ai întărit în credinţa în Dumnezeu. Pentru aceasta îţi zicem aşa: Bucură-te, floare aleasă dintre spinii idoleşti; Bucură-te, că ai dorit Domnului să-I slujeşti; Bucură-te, că la doisprezece ani în Hristos ai crezut; Bucură-te, că dulceaţa învăţăturii creştine bine ai cunoscut; Bucură-te, că pe Mirele Hristos L-ai dorit fierbinte; Bucură-te, că ai început să urmezi ale Lui cuvinte; Bucură-te, că nimic dintre cele pământeşti nu mai cugetai; Bucură-te, că numai de numele lui Hristos grăiai; Bucură-te, că ai dorit viața şi veşnica fericire; Bucură-te, că ai urât deşertăciunea lumii şi a ei rătăcire; Bucură-te, că ai crezut în Cel ce a făcut cerul şi pământul; Bucură-te, că aceasta ai mărturisit cu cuvântul; Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!
Tatăl tău, Edesie, auzind că ai primit credinţa cea sfântă a creştinilor, a început să te urască şi te socotea ca pe o străină, dar tu, punându-ți nădejdea în Dumnezeu, Îl rugai pe Tatăl Ceresc să te ajute şi să te întărească pentru a-L putea mărturisi, strigându-I: Aliluia!
Când ai fost de cincisprezece ani, mergând la câmp să vezi oile tatălui tău, eparhul cetății, mai marele şi crudul Olimvrie, a trecut pe acolo şi, văzându-te, s-a rănit la suflet de frumuseţea ta, întrebându-te cine eşti. Iar tu plină de curaj i-ai răspuns că eşti creştină şi mireasa lui Hristos, pentru care-ţi zicem aşa: Bucură-te, că pe eparh în cale l-ai întâlnit; Bucură-te, că pe Dumnezeu L-ai mărturisit; Bucură-te, că eparhul s-a rănit de frumuseţea ta; Bucură-te, că să-ţi afle numele dorea; Bucură-te, că Marina i-ai spus că te numeşti; Bucură-te, că pe Domnul Hristos i-ai spus că-L iubeşti; Bucură-te, că închinării la idoli nu te-ai învoit; Bucură-te, că sufletul cu rugăciunea ţi-ai împodobit; Bucură-te, că eparhul auzind s-a tulburat; Bucură-te, că în cetate cu grele chinuri te-a înfricoşat; Bucură-te, că de munci şi de cazne te bucurai; Bucură-te, că pe tiran cu înţelepte cuvinte îl înfruntai; Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!
Eparhul cetăţii, scoţându-te la judecată, privea cu plăcere la frumuseţea ta şi cu glas amăgitor te îndemna să jertfeşti zeilor spre a-ţi cruţa tinereţea; dar tu, Fericită Marina, aveai mintea la Dumnezeu cel Adevărat şi cu mare glas ai strigat: Unul este Dumnezeu-Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, Dătătorul-de-viață Căruia-I cânt: Aliluia!
Auzind această mărturisire a ta, Sfântă Marina, Olimvrie te ademenea prin cuvinte înşelătoare să-i fii soţie, făgăduindu-ţi din toate dulceţile lumii, dar tu cu bărbăţie l-ai defăimat, iar pe Hristos, Mirele tău, L-ai lăudat, chemându-L în ajutor; pentru care tărie a ta te lăudăm aşa: Bucură-te, că silnicia tiranului cu tărie ai biruit; Bucură-te, fecioară, că la necuraţii idoli n-ai jertfit; Bucură-te, că sufletul curat l-ai păstrat pentru cerescul tău Mire; Bucură-te, că pentru aceasta trupul l-ai dat spre chinuire; Bucură-te, că a te uni cu Hristos ai dorit; Bucură-te, că Sfânta Treime o ai mărturisit; Bucură-te, mireasa lui Hristos cea în credinţă tare; Bucură-te, Sfântă Marina, cea grabnic ajutătoare; Bucură-te, că, respingându-l, păgânul te privea cu nespusă cruzime; Bucură-te, că spre chinuire să fii dată a poruncit cu mare asprime; Bucură-te, defăimătoarea amăgirilor lumeşti; Bucură-te, iubitoarea frumuseţilor cereşti; Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!
Fiind plin de mânie şi ură, tiranul a părăsit amăgita-i dragoste şi fără milă a poruncit să fii dezbrăcată de hainele tale şi bătută cu vergi. Dar tu, întărită în credinţa lui Hristos, cu răbdare în rugăciune cântai: Aliluia!
Răbdând chinurile grele, pământul se înroşea de sângele tău. Poporul, uimit şi plin de jale, privea cum piere frumuseţea ta, dar crudul Olimvrie ți-a înmulţit suferinţa, pironindu-te pe lemn şi cu căngi sfâşiindu-ţi trupul, iar tu cu mare bărbăţie răbdai; pentru care noi îţi strigăm aşa: Bucură-te, că neclintită ai rămas în chinuire; Bucură-te, că lui Dumnezeu Îi aduceai mulţumire; Bucură-te, că loviturile vergilor le răbdai; Bucură-te, că pentru Domnul Hristos pătimeai; Bucură-te, că puterea dumnezeiască te-a acoperit; Bucură-te, că prin suferinţă multă te-ai sfinţit; Bucură-te, că pământul de sângele tău s-a înroşit; Bucură-te, că prin aceasta pe satana l-ai zdrobit; Bucură-te, că toate cu tăria diamantului le-ai răbdat; Bucură-te, că prin calde rugăciuni sufletul ți-ai luminat; Bucură-te, că pentru răbdarea ta cea multă Hristos te-a încununat; Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!
Ridicându-ți privirea la cer, te gândeai la pătimirile de pe Cruce ale Mirelui tău şi cu dragoste şi credință te rugai Lui: „Vrăjmaşii m-au înconjurat, Doamne, caută spre mine, roaba Ta, şi mă miluieşte, ca din toată inima să-Ţi cânt: Aliluia!”.
Întărită fiind în credința în Dumnezeu, nimic nu a putut să te despartă de dragostea Mirelui tău Hristos, nici sfaturile poporului, nici viclenele amăgiri, nici sălbăticia tiranilor sau asprele amenințări, ca să slujeşti idolilor, pentru care tărie a ta noi, minunându-ne, îți cântăm aşa: Bucură-te, că de Cerescul Mire nu te-ai despărțit; Bucură-te, că în cruda chinuire mai mult L-ai iubit; Bucură-te, că n-ai voit să slujeşti idolilor spurcaţi; Bucură-te, că nu te-ai supus păgânilor blestemaţi; Bucură-te, că ai suferit tăieturile uneltelor de fier; Bucură-te, că gândind la Hristos, priveai liniştită la cer; Bucură-te, că uneltirile păgânilor le-ai biruit cu tărie; Bucură-te, că toate le-ai suferit cu bărbăţie; Bucură-te, că trupul tău s-a chinuit pe pământ; Bucură-te, că sufletul strălucit a mers la Domnul cel Sfânt; Bucură-te, de Cereasca împărăţie râvnitoare; Bucură-te, Muceniţă în necazuri ajutătoare; Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!
Văzând tiranul eparh că nimic nu te poate înspăimânta, a poruncit să fii aruncată în temniţa celor osândiţi la moarte. Dar tu, Sfântă Muceniţă Marina, deşi aveai oasele goale în urma chinurilor, înălţai rugăciuni fierbinţi lui Dumnezeu, ca să te întărească asupra vrăjmaşilor, cântându-I: Aliluia!
Stând singură în temniţa întunecoasă, diavolul venind la tine în chip de câine, cu mare îndrăznire te înfricoşa, dar tu, cu multă bărbăţie, cu ciocanul pe care l-ai găsit, în cap l-ai lovit până ce vedenia cea rea a pierit, şi rugându-te lui Dumnezeu l-ai biruit, pentru care te lăudăm aşa: Bucură-te, Muceniţă Marina, că multe răni ai răbdat; Bucură-te, că păgânii în temniţă te-au aruncat; Bucură-te, că satana acolo te-a ispitit; Bucură-te, că fără teamă capul cu un ciocan i-ai zdrobit; Bucură-te, că atunci mare cutremur s-a făcut; Bucură-te, că, rugându-te, satana a dispărut; Bucură-te, că lumina cerească s-a arătat; Bucură-te, că acoperişul temniţei s-a ridicat; Bucură-te, că Sfânta Cruce strălucea în văzduh; Bucură-te, că Mirele tău te-a întărit prin Sfântul Duh; Bucură-te, Sfântă Marina, ajutătoare a celor necăjiţi; Bucură-te, Muceniţă, întărirea celor ispitiţi; Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!
Deasupra Sfintei Cruci cea plină de lumină zbura o porumbiţă albă care cu glas blând zicea: „Bucură-te, Marina, Muceniţă a lui Hristos, că ai biruit pe satana, vrăjmaşul cel rău, şi curând vei veni în cămara Mirelui tău”; iar tu, bucurându-te de cele văzute şi auzite, cântai Domnului: Aliluia!
Duhul tău la această vedenie s-a înveselit, iar trupul, ca prin minune, de răni s-a tămăduit, dobândind frumuseţea cea dintâi, şi plină de bucurie Îi mulţumeai lui Dumnezeu, pentru care noi îţi cântăm aşa: Bucură-te, Muceniţă mult răbdătoare; Bucură-te, către Domnul rugătoare; Bucură-te, că El în temniţă te-a cercetat; Bucură-te, că rănile cele grele ţi-a vindecat; Bucură-te, că Duhul Sfânt ca o porumbiţă a venit; Bucură-te, că pentru suferinţă Domnului I-ai mulţumit; Bucură-te, Muceniţă, în credinţă şi în nădejde întărită; Bucură-te, fecioară curată de Domnul Hristos păzită; Bucură-te, în ispitele noastre ajutătoare; Bucură-te, Sfântă Marina, a satanei zdrobitoare; Bucură-te, că de Mirele Hristos ai fost iubită; Bucură-te, că de Duhul Sfânt ai fost ocrotită; Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!
A doua zi, fiind din nou scoasă la judecată, spre mirarea tuturor erai deplin sănătoasă şi vindecată de rănile trupului, dar ei, rătăciţi fiind, credeau că zeii te-au ajutat. De aceea tu i-ai înfruntat şi cu tărie ai mărturisit puterea lui Hristos cea vindecătoare, cântând cu veselie: Aliluia!
Olimvrie, văzând statornicia, curajul şi credinţa ta în Dumnezeu, a poruncit să-ţi ardă spatele şi coastele cu făclii aprinse, dar tu mai cu putere te rugai şi în tăcere răbdai chinurile grele, pentru care cu bărbăţie te lăudăm aşa: Bucură-te, Sfântă Marina, cea vindecată de Domnul; Bucură-te, că în suferinţă ajuţi pe tot omul; Bucură-te, că văzându-te poporul mult s-a minunat; Bucură-te, că şi noi mijlocitoare în cer te-am câştigat; Bucură-te, că în chinuri gândul tău era numai la Cel de Sus; Bucură-te, Muceniţă, că pe tiran l-ai răpus; Bucură-te, că trupul cu făclii ţi-a fost ars; Bucură-te, că mireasă lui Hristos ai rămas; Bucură-te, că pe Dumnezeu L-ai slăvit în suferinţă; Bucură-te, că toate chinurile te-au întărit în credinţă; Bucură-te, că prin răbdare ai câştigat cununa; Bucură-te, că în ceruri te veseleşti întruna; Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!
După ce te-a izbăvit Domnul de la astfel de muncire, ai strigat: „Doamne, m-ai învrednicit să merg prin foc pentru Tine, ajută-mă să trec şi prin apa Sfântului Botez”. Acestea auzind tiranul, te-a aruncat într-un butoi cu apă, iar tu, afundându-te, în rugăciuni cântai lui Dumnezeu: Aliluia!
Aruncată fiind de slujitorii idoleşti în apă, te rugai Domnului Hristos ca această afundare să-ți fie Sfântul Botez pentru a doua naştere în viaţa veşnică şi – o, minune! – cutremur mare s-a făcut, legăturile s-au desfăcut, slujitorii îngroziţi au fugit, iar tu te-ai mântuit, pentru care îţi cântăm aşa: Bucură-te, Muceniţă, că în chinuri grele ai fost cu folos; Bucură-te, că, aruncată în apă, Botez ai cerut lui Hristos; Bucură-te, că păgânii au vrut să te înece; Bucură-te, că voinţa şi credinţa n-au putut să ţi le plece; Bucură-te, că în suferinţă Domnul te-a cercetat; Bucură-te, că frumoasă vedenie cerească ţi-a arătat; Bucură-te, că răbdarea ţi-a fost răsplătită; Bucură-te, că de toţi eşti preamărită; Bucură-te, fecioară sfântă, întărirea celor ce se nevoiesc; Bucură-te, grabnică ajutătoare celor ce se mântuiesc; Bucură-te, că pentru cei ce-ţi poartă numele eşti ocrotitoare; Bucură-te, că pentru cei din necazuri eşti izbăvitoare; Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!
Cei care erau de față când în apă ai fost aruncată au văzut din cer o lumină pogorându-se şi o porumbiţă albă având în cioc o coroniţă de aur pe care o atingea de creştetul tău, iar tu, bucurându-te, Îi cântai lui Dumnezeu: Aliluia!
Vedenia cerească de mulţi a fost văzută, cum din cer stâlp de foc venea până la tine, având crucea raze luminoase şi porumbiţa cu glas lin s-a auzit zicând: „Pace ţie, Marina! Mireasa lui Hristos, acum vei primi cununa muceniciei şi te vei odihni în ceruri”, pentru care noi te lăudăm aşa: Bucură-te, că prin vedenie ai fost întărită; Bucură-te, că de Hristos ai fost răsplătită; Bucură-te, că în ceruri acum locuieşti; Bucură-te, că acolo cu muceniţele te veseleşti; Bucură-te, că, din apă, vie ai ieşit botezată; Bucură-te, că în cer şi pe pământ eşti lăudată; Bucură-te, că din ceruri ne trimiţi putere; Bucură-te, că satana, când te pomenim, pe loc piere; Bucură-te, Muceniţă, a fecioarelor tărie; Bucură-te, sprijinitoarea celor ce se roagă ţie; Bucură-te, că prin tine creştinii s-au întărit; Bucură-te, că pe Hristos Mirele tău mult L-ai iubit; Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!
Poporul venit la privelişte s-a cutremurat de puterea dumnezeiască, cum din munci ai fost scăpată, iar marele tiran Olimvrie, temându-se de întoarcerea lor spre Dumnezeul cel Adevărat, a poruncit să fie ucişi toţi cei care Îl mărturisesc pe Hristos şi-I cântă Lui: Aliluia!
După suferirea chinurilor, întărită fiind în credinţa creştină, te-au scos afară din cetate şi a poruncit tiranul să fii ucisă cu sabia. Atunci toţi s-au înspăimântat, pământul s-a cutremurat, călăului din mână sabia i-a căzut, iar tu plină de curaj aşteptai împlinirea poruncii de a-ţi jertfi viaţa, pentru care îţi cântăm aşa: Bucură-te, Sfânta Marina, că de sabie ai fost tăiată; Bucură-te, că de Hristos la cer ai fost luată; Bucură-te, că la moartea ta pământul s-a cutremurat; Bucură-te, că pe satana l-ai ruşinat; Bucură-te, că prin răbdarea ta cea multă capul i-ai zdrobit; Bucură-te, că pentru Hristos mult ai pătimit; Bucură-te, de vrăjmaşi risipitoare; Bucură-te, de cereşti daruri împărţitoare; Bucură-te, că acum cu îngerii în ceruri petreci; Bucură-te, că te veseleşti cu Mirele ceresc pe veci; Bucură-te, a noastră ocrotitoare în nevoi; Bucură-te, rugătoare la Dumnezeu pentru noi; Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!
Sfântă Muceniţă Marina, prin munci grele şi chinuri mari, frumoasă ca aurul cel curăţit de şapte ori în foc, ai trecut hotarul cel îngust al vieţii tale, ajungând la Mirele cel fără de moarte, de la Care ai primit cununa biruinţei, bucurându-te în cămara cea cerească, împreună cu fecioarele cele înţelepte cântându-I Lui: Aliluia!
Paharul cel amar al pătimirilor l-ai băut, Sfântă Marina, săvârşindu-ţi viaţa prin mucenicie, pentru care sufletul tău a intrat în dulceaţa raiului, iar trupul tău cel mucenicesc împrăştie în jur mirosul cel minunat, veselind pe toţi creştinii. Şi acum trimite nouă, celor ce prăznuim pomenirea ta, daruri şi ajutor din ceruri, ca să-ţi cântăm cu dragoste aşa: Bucură-te, Muceniţă Marina, a raiului moştenitoare; Bucură-te, că în veci eşti luminată de Cerescul Soare; Bucură-te, preafrumoasă mireasă a lui Hristos; Bucură-te, că bisericilor le dai mult folos; Bucură-te, turturea dulce glăsuitoare; Bucură-te, a Sfintei Treimi mărturisitoare; Bucură-te, şi te roagă pentru noi, cei oropsiţi; Bucură-te, şi ne ajută pe noi, cei ispitiţi; Bucură-te, Muceniţă răbdătoare pentru credinţă; Bucură-te, că eşti stâlp şi pildă celor din suferinţă; Bucură-te, că icoana ta sfântă o sărutăm; Bucură-te, că prăznuirea ta cu bucurie o lăudăm; Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!
O, Sfântă Mare Muceniţă a lui Hristos Marina, cea care pentru Hristos viaţa ţi-ai jertfit şi adevărata credinţă ai mărturisit, în ceruri acum te veseleşti, laudă aducând Sfintei Treimi împreună cu cetele mucenicilor. Roagă-te pentru noi Mirelui tău să ne întărească în credinţă, de ispite să ne păzească, de vrăjmaşi să ne mântuiască, de foc, de apă şi de necazuri să scăpăm, ca pe Dumnezeu, prin tine, să-L lăudăm cântându-I: Aliluia! (a cest condac se zice de trei ori )
Apoi se zice Icosul 1 și Condacul 1
Născută fiind din părinţi de bun neam, dar necredincioşi, de copilă ai rămas orfană de mamă, iar tatăl tău, Edesie, slujitor idolesc, te-a dat spre îngrijire la o femeie în afara cetăţii, de la care ai învăţat şi te-ai întărit în credinţa în Dumnezeu. Pentru aceasta îţi zicem aşa: Bucură-te, floare aleasă dintre spinii idoleşti; Bucură-te, că ai dorit Domnului să-I slujeşti; Bucură-te, că la doisprezece ani în Hristos ai crezut; Bucură-te, că dulceaţa învăţăturii creştine bine ai cunoscut; Bucură-te, că pe Mirele Hristos L-ai dorit fierbinte; Bucură-te, că ai început să urmezi ale Lui cuvinte; Bucură-te, că nimic dintre cele pământeşti nu mai cugetai; Bucură-te, că numai de numele lui Hristos grăiai; Bucură-te, că ai dorit viața şi veşnica fericire; Bucură-te, că ai urât deşertăciunea lumii şi a ei rătăcire; Bucură-te, că ai crezut în Cel ce a făcut cerul şi pământul; Bucură-te, că aceasta ai mărturisit cu cuvântul; Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos!
Frumoasă floare crescută între spinii idoleşti şi împodobită cu frumuseţi sufleteşti, având minte cu bună înţelegere şi inimă aprinsă de văpaia dragostei dumnezeieşti, Sfântă Mare Muceniţă Marina, vorbeai mereu de Mirele tău Hristos şi de veşnica împărăţie, aşteptând cu dorire să-ţi jertfeşti viaţa şi să te uneşti cu El, pentru care îţi cântăm: Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniţă a lui Hristos!