Se încarcă...
Se încarcă...Se încarcă...
Se încarcă...Veniți, toți cei iubitori de Hristos, cu credință și cu evlavie la pomenirea Cuvioasei Maicii noastre Teodora, care în pustia Sihlei în mari nevoințe a petrecut și lumină sihaștrilor s-a făcut. Cu laude să slăvim pe Dumnezeu și să cinstim pe cuvioșii Lui, zicând: Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!
Îngerească râvnă din tinerețe având, Teodora, părinții și familia părăsind, departe de lume ai fugit și lui Hristos Dumnezeu cu mare evlavie ai slujit. Pentru care noi, smeriții, cu laude te cinstim: Bucură-te, mlădiță sfântă care prin Sfântul Botez în Hristos te-ai altoit; Bucură-te, Cuvioasă Teodora, care din copilărie lui Hristos Dumnezeu ai slujit; Bucură-te, căci glasul Evangheliei Lui ai ascultat; Bucură-te, că pentru dragostea Lui de lume te-ai depărtat; Bucură-te, că slava veacului de acum ai trecut-o cu vederea; Bucură-te, că spre slava lui Hristos ai alergat cu toată puterea; Bucură-te, că necazurile veacului de acum pe tine nu te-au împiedicat; Bucură-te, slugă credincioasă a Marelui Împărat; Bucură-te, mlădiță tânără, cu rod preafrumos; Bucură-te, mielușea blândă a lui Hristos; Bucură-te, că poruncilor Evangheliei lui Hristos ai fost ascultătoare; Bucură-te, a sfinților pustnici vrednică următoare; Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!
La marea stăruință a părinților tăi te-ai căsătorit, dar prea scurtă vreme în căsătorie ai viețuit. Pe soțul tău la un gând cu tine l-ai adus, căci, părăsind lumea, amândoi la viața monahicească v-ați dus și lui Dumnezeu ați cântat: Aliluia!
La Mănăstirea Vărzărești, cu bătrâna stareță Paisia ai viețuit și pildă de ascultare tuturor călugărițelor ai fost, pentru care cu laudă te cinstim: Bucură-te, Teodora, că prin ascultare și smerenie lui Hristos ai urmat; Bucură-te, că și Mântuitorul nostru prin ascultare pe noi ne-a răscumpărat; Bucură-te, că prin ascultare și tăierea voii muceniță te-ai arătat; Bucură-te, că prin ascultare smerenie ai câștigat; Bucură-te, că prin rugăciune și tăierea voii tale partea Mariei ai ales; Bucură-te, că prin smerenie și ascultare roadele mântuirii ai cules; Bucură-te, că ascultarea și rugăciunea ți-au fost bogăție; Bucură-te, că, aceasta înțelegând-o, cununa lor sfântă ți-ai ales ție; Bucură-te, că prin ascultare și rugăciune mintea ți-ai luminat; Bucură-te, că, venind prigoana turcilor, la pustie cu stareța ta ai plecat; Bucură-te, că pustia și liniștea v-au fost folositoare; Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!
Ajungând în pustie cu stareța ta Paisia, aceasta întru Domnul a adormit, iar tu singură rămânând, fără de nici o mângâiere, cu rugăciunea te întăreai și din inimă lui Dumnezeu cântai: Aliluia!
După adormirea fericitei tale starețe Paisia, către locurile părintești ai socotit să vii și un loc de liniște în munții Neamțului ți-ai ales. Pentru care noi nevrednicii, cinstind a ta dorință, cu evlavie te lăudăm: Bucură-te, că loc de liniște și de pustnicie ai căutat; Bucură-te, că pentru aceasta starețului Varsanufie al Sihăstriei ai cerut sfat; Bucură-te, că, după sfătuirea lui, în pustia Sihlei ai plecat; Bucură-te, că, acolo ajungând, cu lacrimi din inimă lui Dumnezeu ai mulțumit; Bucură-te, că foarte te-ai bucurat de acel loc liniștit; Bucură-te, că în peștera cea de sub stâncă ai locuit; Bucură-te, că acolo cu măcriș și verdețurile pustiei te-ai hrănit; Bucură-te, că duhovnicul tău, ieroschimonahul Pavel, aici te-a găsit; Bucură-te, că prin duhovnicești sfaturi te-a povățuit; Bucură-te, că de Preacuratele Taine te-ai învrednicit; Bucură-te, că nevoința pustniciei cu mare dragoste o ai primit; Bucură-te, că a iubitorilor de liniște ai fost vrednică următoare; Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!
Ziua și noaptea petrecând în rugăciunea cea cu lacrimi și în meditațiile cele duhovnicești, din inimă suspinând, lăudai pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Petrecând vreme îndelungată în pustia Sihlei, cu lacrimi duhovnicești mai mult decât cu hrana trupului te întăreai și cu nădejdea veșnicelor bucurii în toată vremea te mângâiai. Pentru care și noi nevrednicii te lăudăm: Bucură-te, că prin rugăciune neîncetată dragostea lui Dumnezeu ai câștigat; Bucură-te, că pe treptele urcușului duhovnicesc te-ai ridicat; Bucură-te, că pe treapta făptuirii morale repede ai ajuns; Bucură-te, că pe treapta vederii sfinte te-ai suit; Bucură-te, că pe treptele îndumnezeirii prin har ai urcat; Bucură-te, că și din îndumnezeirea cea după har ai gustat; Bucură-te, că inima ta cu lacrimile dragostei de Dumnezeu o adăpai; Bucură-te, că sufletul tău cu nădejdea veșnicelor bunătăți îl mângâiai; Bucură-te, că trupul tău cu puțină hrană îl hrăneai; Bucură-te, că din verdețurile pustiei și din apă puțin gustai; Bucură-te, că ochii minții pururea priveau bunătățile viitoare; Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!
Multe ispite și năluciri de la draci ai întâmpinat, fericită Teodora. Dar având în sufletul tău dragostea lui Hristos, pe toate le-ai biruit și pentru toate ai cântat lui Dumnezeu laudă de mulțumire: Aliluia!
Având mintea luminată de Prea Sfântul Duh, ai trecut cu vederea ispitele cele de-a stânga și cele de-a dreapta, care de multe ori năvăleau asupra ta. Căci prin darul lui Dumnezeu cunoscând vicleniile duhurilor celor rele, pururea la rugăciunile cu lacrimi către Dumnezeu ai alergat. Pentru care și noi cu evlavie te lăudăm: Bucură-te, stâncă duhovnicească, pe care ispitele viclenilor draci nu au clintit-o; Bucură-te, că, având darul lui Dumnezeu, pe toate le-ai biruit; Bucură-te, căci cu multă smerenie lui Dumnezeu te rugai; Bucură-te, căci din adâncul inimii tale către El strigai; Bucură-te, că frigul, foamea și singurătatea, pentru Hristos ai răbdat; Bucură-te, că liniștea și rugăciunea pe tine te-au ajutat; Bucură-te, că postirea și înfrânarea nu le-ai împuținat; Bucură-te, că neîncetata rugăciune cu umilință tărie ți-a dat; Bucură-te, că prin rugăciune fierbinte ai biruit; Bucură-te, că prin nevoințe duhovnicești ai sporit; Bucură-te, că prin trezvia minții pururea ai fost rugătoare; Bucură-te, că prin post și rugăciune sfinților sihaștri ai fost următoare; Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!
Șaizeci de ani ai petrecut în pustia Sihlei în post și în rugăciune, răbdând cu bărbăție nevoințele pustniciei, și din inimă lui Dumnezeu cântai: Aliluia!
Duhovnicul tău, Părintele Pavel, venea din când în când la tine, aducându-ți pesmeți și altă hrană pustnicească. Iar tu, cu mare smerenie a inimii, la el te spovedeai și sfaturi duhovnicești îi cereai, pe care în inimă le scriai. Pentru care și noi, văzând a ta iscusință, te lăudăm: Bucură-te, că din copilărie Sfintele Scripturi le-ai citit; Bucură-te, căci cu învățăturile Sfinților Părinți pe tine te-ai întărit; Bucură-te, că învățăturile Sfinților Părinți în viață te-au călăuzit; Bucură-te, că viața pustnicilor ai căutat; Bucură-te, că învățăturile lor pe tine te-au luminat; Bucură-te, că, prin rugăciune și citire, trezvia minții ai câștigat; Bucură-te, că Mântuitorului pururea te-ai rugat; Bucură-te, că pe Maica Domnului pururea o ai lăudat; Bucură-te, că pe ea pururea mijlocitoare către Mântuitorul o aveai; Bucură-te, că în desăvârșire prin rugăciunile ei sporeai; Bucură-te, că și rugăciunile sfinților pururea ai cerut; Bucură-te, sfântă, către Sfânta Treime pururea rugătoare; Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!
Mângâiatu-te-ai cu nădejdea veșnicelor bucurii și toate luptele și ispitele veacului de acum cu bărbăție de suflet le-ai primit, căci muntele s-a deschis prin rugăciunea ta, cântând cu mulțumire pentru toate lui Dumnezeu: Aliluia!
Toate ispitele și luptele care de la lume, de la trup și de la diavol asupra ta au venit, cu darul și cu ajutorul lui Dumnezeu le-ai biruit. Cu lacrimi și suspin, din adâncul inimii rugându-te, ai luat de la El îndurare, de aceea și noi cu smerenie te lăudăm: Bucură-te, Cuvioasă Teodora, sluga lui Hristos cea preaînțeleaptă; Bucură-te, că, având milă de la El, ai mers pe calea cea dreaptă; Bucură-te, că de la El pururea ajutor ai luat; Bucură-te, slugă înțeleaptă care pururea Lui ai urmat; Bucură-te, că toate cele ale veacului de acum le-ai trecut cu vederea; Bucură-te, că Hristos Iisus ți-a fost ție toată mângâierea; Bucură-te, albină duhovnicească ce mierea Duhului Sfânt ai adunat; Bucură-te, că în cugetarea cuvintelor Domnului mare dulceață ai aflat; Bucură-te, privighetoare duhovnicească, ce pururea lui Hristos ai cântat; Bucură-te, porumbiță cuvântătoare, ce pururea pe Hristos ai lăudat; Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a vieții pustnicești râvnitoare; Bucură-te, a multor sihaștri vrednici următoare; Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!
Avut-ai pururea în minte Patericul și învățăturile celor ce în pustie au locuit și cu desăvârșirea s-au împodobit. De aceea și tu cu mare dragoste în urma lor ai alergat și lui Dumnezeu din toată inima ai cântat: Aliluia!
Ajuns-ai la adânci bătrâneți locuind în pustia Sihlei și duhovnicul tău, Pavel, trecând către Domnul, postit-ai patruzeci de zile pregătindu-te cu rugăciune pentru viața viitoare. De aceea și noi, înțelegând minunata nevoință, te lăudăm: Bucură-te, căci cu îndelungă răbdare în pustia Sihlei ai viețuit; Bucură-te, că, având candela rugăciunii aprinsă în inimă, așteptai pământescul sfârșit; Bucură-te, că în credință roditoare Domnul te chema la Sine; Bucură-te, că din inimă doreai să te sfârșești cu bine; Bucură-te, că împărtășirea cu Preacuratele Taine foarte o doreai; Bucură-te, că pentru aceasta lui Dumnezeu mult te rugai; Bucură-te, că Bunul Dumnezeu rugăciunea ta a auzit; Bucură-te, că de sufletul tău El s-a îngrijit; Bucură-te, că prin niște păsări pe tine te-a descoperit; Bucură-te, că acele păsări, în trapeza Sihăstriei, pe geamul deschis intrau; Bucură-te, că pentru tine pâine de pe masă luau; Bucură-te, căci cu pâinea în cioc spre Sihla zburau; Bucură-te, că Dumnezeu a vrut să te descopere prin aceste zburătoare; Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!
Văzând călugării din Sihăstria că păsările luau pâine de pe masă și zburau cu ea numai spre Sihla, s-au luat după ele, iar păsările se opreau ca și cum i-ar aștepta. Și așa, prin aceste păsări, te-au găsit pe tine, pentru care laudă au dat lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Ajuns-au frații care urmăreau păsările, odată cu noaptea, în pustia Sihlei, unde deodată au văzut între stânci o lumină mare și venind mai aproape lumina a dispărut și le-ai spus: „Părinților, aruncați-mi o haină”. Și unul din frați ți-a aruncat rasa sa ca să te îmbraci, iar noi, mirându-ne de această descoperire a ta, glăsuim: Bucură-te, Cuvioasă Teodora, care în pustie ai îmbătrânit; Bucură-te, că în mare sărăcie ai viețuit; Bucură-te, că și hainele de pe tine toate au putrezit; Bucură-te, că Bunul Dumnezeu pe tine te-a descoperit; Bucură-te, că pe frații care la tine au venit i-ai rugat; Bucură-te, că le-ai zis: Să vină duhovnicul Antonie neîntârziat; Bucură-te, că frații aceia, cu bucurie, la Sihăstria au alergat; Bucură-te, că pe duhovnicul Antonie despre tine l-au înștiințat; Bucură-te, că el, auzind, foarte s-a bucurat; Bucură-te, că, luând la sine Preacuratele Taine, spre Sihla a plecat; Bucură-te, că ajungând duhovnicul Antonie, pe tine te-a spovedit și cuminecat; Bucură-te, maică smerită, a pustiei luminătoare; Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!
Arătatu-te-a Dumnezeu pe tine, Cuvioasă Teodora, ca pe o luminătoare a pustiei Sihlei; pentru care monahii și frații Sihăstriei au dat slavă lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Îngropat-au cu mare evlavie părinții și frații Sihăstriei sfântul tău trup în peștera unde te-ai nevoit. Auzind, bine-credincioșii creștini la sfintele tale moaște alergau cu credință și evlavie închinndu-se și te lăudau, zicând așa: Bucură-te, Cuvioasă Teodora, care cu viețuirea ta pustia Sihlei o ai sfințit; Bucură-te, căci cu sfintele tale moaște pustia Sihlei o ai împodobit; Bucură-te, că sfintele tale moaște multă vreme în pustia aceasta au luminat; Bucură-te, căci prin pronia lui Dumnezeu în altă parte s-au mutat; Bucură-te, că în amintirea ta, o bisericuță de lemn s-a zidit; Bucură-te, că această bisericuță cu hramul „Schimbării la Față” s-a sfințit; Bucură-te, că de sute de ani creștinii spre peștera ta călătoresc; Bucură-te, că pentru evlavia ta pururea se ostenesc; Bucură-te, că și biserica Sfântului Ioan Botezătorul aproape de peștera ta s-a zidit; Bucură-te, că în Schitul Sihla mulți călugări s-au nevoit; Bucură-te, maică, a poruncilor Evangheliei păzitoare; Bucură-te, sfântă, a nevoințelor pustnicești următoare; Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!
Toate cetele de monahi și monahii cinstesc cu evlavie pomenirea ta, Cuvioasă Teodora și, aducându-și aminte de nevoințele tale, cu credință laudă pe Dumnezeu, care pe tine te-a întărit a urma cuvioșilor părinți și a cânta Lui: Aliluia!
Auzit-a vestea sfințeniei tale Ieroschimonahul Elefterie, cel care în lume ți-a fost soț, care venind la Sihla și aflând peștera ta, cu multe lacrimi și suspine, a început a zice către tine așa: Bucură-te, Cuvioasă Teodora, care din tinerețe pe Hristos ai iubit; Bucură-te, că, părăsind lumea, în această pustie ai venit; Bucură-te, că și pe mine la viață călugărească m-ai îndemnat; Bucură-te, că sfatul și îndemnul tău le-am urmat; Bucură-te, că pentru aceasta duhovnicește m-am bucurat; Bucură-te, că după plecarea din lume înapoi nu te-ai mai uitat; Bucură-te, că lui Hristos cu mare nevoință ai urmat; Bucură-te, că în pace și sfințenie călătoria ai săvârșit; Bucură-te, că pe Hristos din toată inima L-ai iubit; Bucură-te, că pentru dragostea Lui în toată vremea te-ai nevoit; Bucură-te, maică, a vieții celei pustnicești râvnitoare; Bucură-te, a pustiei sfântă locuitoare; Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!
Darul lui Dumnezeu te-a umbrit pe tine, Cuvioasă Teodora, și ți-a ajutat până în sfârșit a sluji Lui în pustnicească nevoință. Pentru care, în toată viața ta, din inimă I-ai cântat: Aliluia!
Trecut-au sute de ani și numai stâncile de la Sihla cu peștera ta mărturisesc viețuirea cea pustnicească în care atâția ani ai viețuit. Și astăzi mulțime de monahi și monahii, precum și mare mulțime de credincioși aleargă cu sete duhovnicească să vadă peștera în care te-ai nevoit și să-ți ceară sfintele tale rugăciuni în ajutorul lor. Pentru care și noi pe tine te cinstim cu aceste smerite laude: Bucură-te, Teodora, că nevoințele vieții pustnicești le-ai răbdat; Bucură-te, că prin post și rugăciune în toată vremea te-ai înarmat; Bucură-te, că până azi binecredincioșii creștini cu evlavie ție ți se închină; Bucură-te, a lui Hristos cerească albină; Bucură-te, că mierea cea duhovnicească în sufletul tău ai purtat; Bucură-te, că pe Dumnezeu din toată inima L-ai iubit; Bucură-te, că El cu al Său dar te-a miluit; Bucură-te, că prin viețuirea ta ca o lumină ai strălucit; Bucură-te, că fecioarelor celor înțelepte ai urmat; Bucură-te, că numai fericirea cea veșnică ai căutat; Bucură-te, că tuturor poruncilor lui Hristos ai fost împlinitoare; Bucură-te, că dreapta credință ai făcut-o roditoare; Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!
O, Prea Cuvioasă Maică Teodora, fiind acum în ceata înțeleptelor fecioare și având îndrăzneală către Prea Înaltul nostru Mântuitor, adu-ți aminte și de noi, nevrednicii, care suntem în acest veac, petrecând în lupte, în ispite și în necazuri, ca prin sfintele tale rugăciuni să aflăm și noi milă și îndurare de la Dumnezeu, învrednicindu-ne a cânta Lui în veci: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi se zice Icosul 1 și Condacul 1
Îngerească râvnă din tinerețe având, Teodora, părinții și familia părăsind, departe de lume ai fugit și lui Hristos Dumnezeu cu mare evlavie ai slujit. Pentru care noi, smeriții, cu laude te cinstim: Bucură-te, mlădiță sfântă care prin Sfântul Botez în Hristos te-ai altoit; Bucură-te, Cuvioasă Teodora, care din copilărie lui Hristos Dumnezeu ai slujit; Bucură-te, căci glasul Evangheliei Lui ai ascultat; Bucură-te, că pentru dragostea Lui de lume te-ai depărtat; Bucură-te, că slava veacului de acum ai trecut-o cu vederea; Bucură-te, că spre slava lui Hristos ai alergat cu toată puterea; Bucură-te, că necazurile veacului de acum pe tine nu te-au împiedicat; Bucură-te, slugă credincioasă a Marelui Împărat; Bucură-te, mlădiță tânără, cu rod preafrumos; Bucură-te, mielușea blândă a lui Hristos; Bucură-te, că poruncilor Evangheliei lui Hristos ai fost ascultătoare; Bucură-te, a sfinților pustnici vrednică următoare; Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!
Veniți, toți cei iubitori de Hristos, cu credință și cu evlavie la pomenirea Cuvioasei Maicii noastre Teodora, care în pustia Sihlei în mari nevoințe a petrecut și lumină sihaștrilor s-a făcut. Cu laude să slăvim pe Dumnezeu și să cinstim pe cuvioșii Lui, zicând: Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!
Rugăciune către Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla
O, Prea Cuvioasă Maică Teodora, care din copilărie pe Hristos L-ai iubit și pentru dragostea Lui în toată viața ta te-ai nevoit; multe nevoințe și ispite ai suferit și în viața cea pustnicească, cu darul lui Dumnezeu ai sporit. Cu mulțimea înfrânării și a lacrimilor celor duhovnicești, sufletul tău l-ai luminat și în singurătatea pustiei cu isprăvile faptelor tale celor bune ai strălucit. Pustia Sihlei cu viața ta o ai sfințit și pildă sihaștrilor te-ai făcut. Iar Prea Bunul Dumnezeu, la vremea cuvenită, sfințenia vieții tale a descoperit-o și ca pe o comoară ascunsă lumii te-a arătat.
De aceea și noi nevrednicii, cu evlavie și cu credință, cerem sfintele tale rugăciuni, și te chemăm, roagă-te Prea Înduratului nostru Mântuitor, ca și noi păcătoșii în vremea vieții noastre și în vremea sfârșitului nostru să dobândim mila și mântuirea Lui, spre a slăvi și a ne închina în veacul de acum și în cel viitor Tatălui și Fiului și Sfântului Duh în vecii vecilor. Amin!